În urmă cu câteva săptămâni, un client care mi-a solicitat psihoterapie mi-a spus, printre altele, că se confruntă cu o durere emoțională profundă, ca și cum ar avea „plumb pe suflet”. Acest lucru m-a lăsat pentru câteva secunde fără replică, surprinsă de intensitatea acelei trăiri interioare. Ce poate determina un tânăr de circa 30 de ani, foarte atașat de ideea de performanță în muncă, să simtă atâtea emoții negative și să își schimbe percepția asupra calității vieții sale?
El mi-a povestit că uneori, la locul de muncă, își simte pulsul crescând și panica instalându-se la sunetul notificării din calendar care îl anunță frecvent un nou „Urgent!”. Rămâne cu privirea blocată pe ecranul laptopului, așteptând parcă să se întâmple ceva neprevăzut și greu de gestionat. Înainte de a apela la psihoterapie, a petrecut luni de zile în acest carusel emoțional, zbătându-se între teama de eșec personal, frica de validare externă negativă și procrastinarea născută din anxietate. Toate acestea declanșau o stare de alarmă în sufletul lui.
Atunci când i-am spus că această panică nu reprezintă un defect personal, ci doar o materie în stare brută care abia așteaptă să fie transformată, m-a privit perplex, fără cuvinte. În ședințele de terapie care au urmat am explorat împreună cum să preia controlul asupra propriilor emoții și reacții automate și cum să transforme anxietatea produsă de termenele-limită în determinare proactivă și concentrare pozitivă.
Am vorbit și despre felul în care înțelepții din vechime aveau darul de a transforma metalele grele în aur curat: o metaforă profundă despre ceea ce putem face azi, în psihoterapie, cu emoționalitatea negativă înmagazinată la locul de muncă.
Ce înseamnă emoționalitatea negativă la locul de muncă?
Emoționalitatea negativă la locul de muncă este o stare afectivă prin care o persoană (indiferent că este angajat sau freelancer) resimte și exprimă frecvent o serie de emoții negative (furie, anxietate, tristețe, nemulțumire, invidie, stres, vinovăție etc.), prin raportare la mediul profesional, la colegi și la sarcinile de lucru.
Aceste manifestări au un impact negativ puternic asupra persoanei, dar și asupra organizației, și pot duce la:
- epuizare emoțională, oboseală cronică, burnout;
- concentrare redusă asupra sarcinilor de lucru, claritate diminuată în luarea deciziilor, scăderea randamentului la muncă;
- suprimarea emoțiilor negative, pe fondul presiunii exterioare de a afișa doar optimism și de a ascunde complet trăirile dificile, ceea ce crește și mai mult nivelul de anxietate.
Ce spune John Maxwell despre emoțiile de la locul de muncă?
Cel mai cunoscut expert global în leadership, John C. Maxwell, abordează emoționalitatea negativă prin prisma inteligenței emoționale în leadership, a atitudinii și a managementului emoțiilor.
L-am auzit pe John spunând în unele materiale că furia, anxietatea, pesimismul și mentalitatea toxică sunt obstacole în calea succesului personal, dar și a eficienței unei echipe.
Tot așa, în cartea Lider la 360° (The 360 Degree Leader), el consideră că atitudinea liderului poate fi „termostatul” locului de muncă, cea care reglează temperatura emoțională a echipei. Într-adevăr, psihologic vorbind, mediul de lucru poate deveni rapid tensionat, sufocant și insuportabil pentru oamenii din echipă dacă liderul manifestă iritabilitate, pesimism și emoționalitate negativă. Totodată, atitudinile și stările negative de la vârful unei organizații se multiplică exponențial în rândul angajaților.
Ar fi recomandabil ca un lider să ia decizii pe bază de caracter, și nu pe fond emoțional. În Dezvoltă liderul din tine 2.0 (Developing the Leader Within You 2.0), Maxwell face diferența dintre liderii conduși de emoții și cei conduși de caracter. Primii sunt reactivi: își schimbă des comportamentul în funcție de starea de moment, iar acțiunile lor sunt dictate de frică sau frustrare. Cei din a doua categorie aleg conștient să rămână pozitivi și constructivi în pofida momentelor dificile, iar starea lor de spirit este condusă de angajamentele luate și de acțiunile corecte întreprinse.
În asemenea condiții, un profesionist conștient și responsabil ar trebui să își mute atenția de la o întrebare la alta:
Cum transformi „plumbul emoțional” în aur?
Psihoterapeutul existențialist Viktor Frankl a scris despre capacitatea umană unică de a transforma o durere sau o tragedie într-o victorie personală, ceea ce putem numi esența alchimiei spirituale. În Omul în căutarea sensului vieții, el spune:
Psihologul analitic Carl Gustav Jung, cel care a studiat alchimia ca metaforă a psihicului uman, a descris transformarea suferinței și a umbrei (plumbul emoțional) în înțelepciune (ceva foarte prețios, la fel ca aurul) astfel:
Conform acestei viziuni, în adevăratul vas alchimic sigilat, psihicul uman, se petrec schimbări uluitoare sub focul conștiinței, influențate și de schimbările exterioare (colegi amabili, preocupați de creșterea personală, locuri de muncă mai atractive și mai stimulative). Scopul lor este să topească reacțiile negative rigide și să le transforme în aurul rezilienței, al stăpânirii de sine și al transformării psiho-emoționale.
Nu ar trebui să așteptăm ca mediul nostru de lucru să devină perfect. Ar fi bine să ne reconstruim pozitiv structura interioară și să acumulăm rezerve de energie benefică înainte ca stresul și tensiunile să își facă apariția și să își pună amprenta negativă asupra noastră.
În urma demersului nostru psihoterapeutic, clientul meu a identificat soluții clare și concrete de gestionare a stresului ocupațional, a învățat să se raporteze pozitiv la evenimentele de la serviciu și a deprins obiceiuri sănătoase din punct de vedere emoțional, pe care le-a integrat cu bucurie și speranță și în viața personală. Astfel, plumbul emoțional a devenit una dintre cele mai importante experiențe și resurse ale vieții sale, din care a învățat despre adevărata lui forță interioară.
Micro-obiceiuri pentru o zi de lucru fără „plumb emoțional”
De dimineața până seara
- Identifică în avans momentele cu potențial încărcat (sarcini monotone și repetitive, o ședință lungă și plictisitoare, o discuție tensionată cu un coleg sau cu un șef) și vizualizează-te ca fiind cel care le gestionează cu detașare profesională.
- O întrebare puternică pe care ți-o poți adresa: „Ce fel de energie pozitivă vreau să aduc astăzi în echipă?”
- Oferă zilnic colegilor apreciere autentică (un compliment, un mesaj de mulțumire pentru ceva concret).
- Fă pauze de reîncărcare a bateriilor la fiecare 60-90 de minute de muncă concentrată: ridică-te de pe scaun, mergi să bei apă, ceai sau suc, privește pe fereastră, întinde-ți corpul.
- Practică igiena conversațională, care previne consumul de energie negativă și inutilă: nu te implica în plângeri colective sau bârfe de birou. Le poți refuza politicos și poți încerca să abați discuția spre subiecte legate de creștere și dezvoltare personală.
- Recunoaște-ți progresele, dar și pe ale colegilor. De fiecare dată când bifezi o sarcină, ia o pauză de un minut, respiră și bucură-te de realizare.
Atunci când sunt guvernați de emoții negative, oamenii pot percepe micile eșecuri zilnice sau detaliile neimportante ca fiind catastrofale și nu mai au capacitatea de a identifica soluții raționale la probleme.
Un proces clar și bine determinat de încheiere a zilei de lucru poate fi privit ca o barieră psihologică între viața profesională și viața personală. Ne transmite mesajul că perioada de funcționare pe modul de alertă și luptă s-a încheiat și că putem face trecerea firească, naturală, către relaxare, odihnă și refacere, cu efecte profunde asupra echilibrului nostru emoțional și fizic.
Ca prim pas de acțiune, poți începe să folosești chiar astăzi un jurnal de monitorizare a progresului personal. Notează în el, pe scurt, 3 lucruri care au fost constructive de-a lungul programului de lucru și 3 lecții pe care le-ai învățat din momentele neplăcute de la serviciu.
Astfel îți antrenezi mintea pentru practica recunoștinței și pentru evaluarea realistă a experiențelor profesionale, cu impact de durată.
Notă: datele despre clientul din intervenția psihoterapeutică au fost schimbate integral, astfel încât identitatea lui să rămână total anonimă.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă emoționalitatea negativă la locul de muncă?
Este o stare în care o persoană resimte și exprimă frecvent emoții negative (furie, anxietate, tristețe, nemulțumire, invidie, stres, vinovăție) legate de mediul profesional, de colegi și de sarcinile de lucru. Se vede în iritabilitate, conflicte, îngrijorare, pesimism și concentrare scăzută.
Este sănătos să îți ascunzi emoțiile negative la serviciu?
Nu. Presiunea de a afișa doar optimism și de a ascunde complet trăirile dificile duce la suprimarea emoțiilor, iar asta crește și mai mult anxietatea. Scopul este să recunoști ce simți și să transformi emoția în ceva util, nu să o reprimi.
Cum influențează liderul emoțiile din echipă?
John C. Maxwell compară atitudinea liderului cu un termostat al locului de muncă, în Lider la 360°. Dacă liderul este iritat și pesimist, tensiunea se transmite rapid în echipă. Un lider care ia decizii pe bază de caracter, nu pe fond emoțional, poate regla temperatura emoțională a echipei.
Când e bine să ceri ajutorul unui specialist?
Atunci când emoțiile negative durează săptămâni la rând, îți afectează somnul, sănătatea sau relațiile ori nu mai reușești să funcționezi la serviciu ca înainte. Micro-obiceiurile din acest articol ajută, dar nu țin locul unei discuții cu un psiholog sau cu medicul tău.
